Despre sharenting, sau de ce nu mai pun poze cu copilul meu în online

Trăim în era Internetului, unde toate rețelele sociale sunt la putere şi fără de care nu ne putem lipsi. Hai să recunoaştem: ne trezim cu ochii în telefon. Primul lucru: cercetăm news feed-ul de pe Facebook, ce mai e nou pe Instagram, şi dacă avem şi Snapchat, facem o vizită şi pe acolo.
Fac parte din „generația Facebook„. Am cont de vreo 6 ani, l-am descoperit spre sfârşitul liceului. De atunci, să fi făcut vreo 27473628 de poze, să fi postat vreo 426263 de statusuri şi share-uit vreo 7372 de cine ştie ce chestii.
Când am aflat că sunt însărcinată, evident că am dat vestea şi pe Facebook. E normal, doar cine nu a prins trendul acesta cu Facebook, nu poate înțelege.
Continue Reading

Cele mai de preț amintiri!

Ziua de 28 decembrie se apropie cu paşi repezi. Doamne, când ai crescut copilul meu drag? Când a trecut un an? Stau şi răsfoiesc arhiva de fotografii pe care ți le-am făcut de-a lungul timpului, şi mă minunez. Băiat mare ce are mama!
Ca să marchez oarecum momentul, am decis să îmi fac cel mai frumos cadou: câteva fotografii speciale, doar cu tine! De ce am ales fotografii? Pentru că sunt singurele amintiri palpabile pe care le pot avea! O fotografie înseamnă o clipă fericită blocată pe vecie! Şi asta am vrut! Am vrut să opresc timpul în loc, şi să rămâi aşa: micuț, dependent de mine, special! Deşi nu pot, am zis să încerc.
Continue Reading

Tu eşti subiectul bestseller-ului meu!

E seară micuțul meu.. Sunt pe canapea şi mă uit la tine cum stai pe salteluța ta şi te joci. Eşti foarte atent la jucăriile ce atârnă, râzi în colțul gurii şi-ți ridici picioruşele grăsane. Nu-mi vine să cred cât de repede ai crescut! Tu eşti dovada vie că timpul trece atât de repede pe lângă mine. Şi creşti!
Parcă ieri te-am adus pe lume, un ghemotoc de iubire. Parcă ieri tatăl tău stătea cu buni, mama mea, pe hol şi aşteptau emoționați. Te-ai născut după Crăciunul lui 2015, atunci Moşul a întârziat cu cadoul meu, însă l-am iertat, mi-a adus cel mai special cadou ever!
Continue Reading

Mămico, alăptează cât poți!

28 decembrie, ora 22:30.
Totul s-a întâmplat la Terapie Intensivă, unde eram internată. Mogâldeața mea vine pe mâna unei asistente. Eram atât de obosită, încât atunci când mi s-a strigat numele abia am reuşit să ridic mâna ca să mă vadă unde sunt.
Trecuseră 4 ore de la operația de cezariană, iar acum îl vedeam pentru a doua oară.
Continue Reading