Adevărul este dincolo de noi

Mai țineți minte cum prin anii `95-`96 urmăream cu sufletul la gură serialul „Dosarele X”? Eu una, eram micuță, însă îmi plăcea la nebunie melodia din generic, şi maaai ales de agentul FBI Mulder. Cum se lăsa seara, ştiam sigur că trebuie să-mi las jucăriile şi să mă alătur părinților mei pentru încă un episod cu Mulder şi Scully.
Pentru că da, pe timpuri, asemenea seriale reuneau familii în fața televizoarelor pentru aproximativ o oră de cazuri cu evenimente paranormale. De aici şi până la a deveni o pasionată de SF nu a fost decât un pas. Apoi, a urmat filmul E.T, cu simpaticul extraterestru care ne-a vizitat planeta, iar cu timpul mă abonasem la emisiunile de acelaşi gen de pe Discovery Channel.

Pot spune că E.T m-a atras mai mult, şi m-a făcut să mă gândesc cu adevărat la faptul că poate nu suntem singuri în Univers. Chiar şi acum cred că nu suntem singuri. Cred în faptul că mai există şi alte ființe în afară de cele care se află pe Terra.
Fiind micuță, imaginația mea zbura poate mai mult decât o face acum. Acum, alte griji pe cap. Atunci, nu aveam. Chiar mă gândeam: oare cum o fi, să mă trezesc într-o zi în fața porții cu un omuleț aşa ca E.T? Cum aş putea să comunic cu el? Ce i-aş spune? Şi mai bine zis, el cum ar reacționa la întâlnirea cu noi?
Evident, eu nu îi ştiu dialectul, la fel de bine cum nici el nu ar şti limba noastră. Aşa că cel mai uşor mod de a comunica ar fi prin desene sau semne. Sincer? Lăsând la o parte şi cea mai mică urmă de glumă, l-aş invita în casă, şi l-aş pune la masă.
L-aş servi cu ce am în frigider, cu siguranță i-ar fi foame, sau cine ştie, poate acum ar avea parte de prima masă din viața lui. O ciorbică de pui à la grec, o tocăniță şi specialitatea mamei, tiramisu. De ce nu? Se ştie doar că românii sunt ospitalieri, de ce n-aş fi şi cu bietul călător? Aşa mi-aş putea da seama dacă i-ar plăcea să mănânce (în cazul în care n-ar fi făcut-o până acum), şi cred că ar fi un bun început pentru „conversația” noastră.
N-aş ieşi cu el prin oraş, ai noştri încă nu sunt pregătiți să vadă aşa ceva. Românul întotdeauna a fost speriat de tot ce e nou, şi l-ar considera un lucru necurat, al diavolului. Mi-aş lua agenda şi aş începe să desenez. Da, cred că prin desen aş putea să mă exprim cel mai bine. Şi la fel ca în Dosarele X, l-aş lăsa să deseneze. Mai ştiți când lăsau semne în lanurile de porumb sau de grâu? Eh, aş face ceva de genul, numai că pe hârtie.
Nu cred că ar veni cu alte gânduri în afară de pace. La fel ca şi noi, sunt curioşi. Curioşi de specia pământeană, poate chiar interesați să ne adopte din obiceiuri, gesturi sau mai ştiu eu ce. Şi totuşi, de ce n-ar veni?
Pe 11 noiembrie 2016, s-a lansat interesantul şi intrigantul film SF „Primul contact” în regia lui Denis Villeneuve, cu Amy Adams şi Jeremy Renner în rolurile principale. Urmărind trailerul, mi-a remintit de perioada copilăriei, şi mi-a răscolit gândurile în legătură cu alte forme de viață din afara Terrei. Mi-au plăcut mult secvențele, aşadar aştept weekend-ul pentru a da o fugă la cinema să îl văd.15025506_10210865080163779_3037439617422067774_o
Articol scris pentru SuperBlog.

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *