Importanța învățării unei limbi străine la o vârstă fragedă

limbi

Am locuit câțiva ani în Cipru, iar în comunitatea de români din care făceam parte, majoritatea familiilor aveau cel puțin un copil. Unele prietene născuseră acolo, altele au venit cu nou-născuții în Cipru. Din a doua categorie facem şi noi parte, Alexuțu` făcând cunoştiință cu ciprioții încă de la vârsta de 3 luni.

Majoritatea familiilor îşi duceau copiii la grădinița din „cartier”, oferindu-le micuților în felul acesta, oportunitatea de a mai învăța o limbă, pe lângă cea maternă. Spun oportunitate, deoarece din punctul meu de vedere, este o realizare ca prichindelul tău să înceapă să învețe greaca sau engleza de la vârsta de 2 sau 3 anişori.
Părinții optau să-şi înscrie copiii la grupa de engleză, însă erau nevoiți ca după 1 an, să accepte că la grupa respectivă se va vorbi în greacă. Aşadar, micuții începeau cu engleza, după 1 an continuau în greacă, iar acasă în paralel, vorbeau limba maternă, şi exersau celelalte două limbi cu părinții.
Pentru românii din diaspora a devenit un must-have să îşi învețe copiii 2 sau chiar 3 limbi în paralel. Automat, limba maternă se vorbeşte acasă, iar a doua limbă se vorbeşte în comunitatea din care aceştia fac parte. Cu toate că eu voi alege pentru copilul meu ce limbă să învețe, există cazuri în care, unul dintre părinți să vorbească altă limbă, şi automat copilul va învăța ambele dialecte.
Specialiştii spun că cea mai potrivită perioadă în care un copil poate învăța o limbă străină, este chiar din bebeluşie, mai exact 2-3 ani. Total de acord! Atunci copilul vorbeşte şi înțelege cel mai bine limba maternă, iar creierul lui este ca un burete care absoarbe informații.
Am citit şi m-am documentat despre o metodă uşoară care să nu îmi dea prea multe bătăi de cap în încercarea de a-l învăța pe Alex limba engleză.
Se numeşte „metoda Hanen” şi presupune folosirea unor cuvinte în limbi diferite, pentru a desemna acelaşi lucru. Spre exemplu, îi pot spune: „Alex, cheamă-l te rog pe daddy!”, el învățând deja că „daddy” este „tati”. Sau „Uite o cat!”
Sunt multe exemple de acest fel, la care puteți folosi şi cartonaşele de tip Montessori, cu obiecte, culori sau animale, care vă pot uşura cât de cât munca.
Totul depinde de cât de mult îl încurajezi să învețe acea limbă şi cât de mult te implici. Este atât de folositor ca micuțul să învețe de mic o limbă străină, eu una mă uit în trecut şi parcă îmi pare rău că acum nu ştiu franceza. Am urât-o în liceu, preferând engleza, pe care am învățat-o singură uitându-mă la filme fără subtitrare, apoi perfecționându-mă în liceu, la orele de engleză pe care le ADORAM!
Totuşi, dacă tu ca părinte nu stăpâneşti la perfecție acea limbă, este de recomandat să nu încerci să îl înveți singur. Există diferite mini-cursuri pe care le poți găsi online, poți consulta manuale, iar cu ocazia asta încet încet înveți şi tu odată cu el!
Este foarte important ca şi ție să îți placă limba respectivă, deoarece aşa îi poți da un imbold, micuțul se entuziasmează odată cu tine şi prinde mai repede!
Există varianta să apelezi la o persoană care are cunoştiințe în domeniu, sau te poți interesa la un centru unde se predau limbi străine. Sunt cursuri pe care piticii le pot urma, îndrumați de profesori talentați care iubesc ceea ce fac.
Din punctul meu de vedere, mi se pare necesar ca micuțul meu să învețe o limbă străină de mic. Nu există „nu poate, e prea mic, n-are cum să învețe”. Am prieteni care sunt din țări diferite: ea din Slovacia, el din Bulgaria şi locuiesc în Cipru! Copilul a învățat de la 2-3 anişori atât limba mamei, cât şi a tatălui, ştie şi greacă şi engleză pe care le-a învățat la grădi. Deci, se poate!!

Este important să investim în educația copiilor noştri!

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *