Cea mai controversată analiză: amniocenteza

ultrasound

Este cunoscută drept cea mai controversată analiză din perioada sarcinii, datorită modului de efectuare al acesteia şi uneori al rezultatului extrem de dureros pe care-l poate prevesti. Cu toate acestea, amniocenteza este singura modalitate prin care o mămică poate afla dacă micuțul din pântecele ei este sănătos.

   Amniocenteza este un test care se efectuează de obicei între săptămânile 15 şi 18 de sarcină, pentru a analiza şi determina numărul şi aspectul cromozomilor din celulele lichidului amniotic. Testul se adresează în general gravidelor cu vârsta mai mare de 35 de ani, deoarece au un risc crescut de a duce pe lume un copil cu malformații sau boli genetice, cum este sindromul Down.
De asemenea motivele pot varia, pornind de la premiza că au mai existat în familie persoane cu boli genetice, dacă mămica a mai avut înainte o sarcină cu o anomalie genetică sau dacă vreuna dintre ecografiile abdominale anterioare a indicat faptul că bebeluşul ar putea avea defecte structurale asociate cu o problemă cromozomială, toate acestea pot ridica un semn de întrebare.

Amniocenteza poate depista anumite afecțiuni congenitale şi poate avertiza medicul în privința unor probleme ale sarcinii, sau poate la fel de bine să liniştească viitoarea mamă cu privire la sănătatea bebeluşului. ATENȚIE însă: unele femei aleg să facă testul doar pentru a fi liniştite, însă dacă medicul nu indică amniocenteza ca fiind necesară, este de preferat să nu o faceți.
Procedura amniocentezei nu este deloc complicată, medicul introducând un ac lung şi foarte subțire în abdomen, până în cavitatea amniotică, pentru a recolta o probă de lichid amniotic. Mămica nu trebuie să îşi facă griji, toată această procedură se realizează sub ghidaj ecografic, pentru manevrarea cât mai corectă a acului.
Ea nu este deloc dureroasă, se aseamănă cu o simplă injecție şi nu durează decât 2 minute, aşadar gravida nu ar trebui să se îngrijoreze pentru aceste aspecte, din contră, trebuie să fie cât mai calmă! Un alt lucru important de reținut este că nu trebuie să te îngrijorezi în legătură cu cantitatea de lichid recoltată. Aceasta este minimă în comparație cu lichidul existent, şi deci fătul nu va duce lipsă de el, iar în urma retragerii acului, straturile perforate de ac se vor închide spontan.
După recoltare, lichidul este trimis la un laborator de analize, unde celulele sunt însămânțate pe medii de cultură. Din aceste culturi, se analizează cromozomii celulelor fătului, şi se măsoară nivelul de AFP (alfa-feto-proteină) din lichidul amniotic. Este bine de ştiut că nivelurile crescute de AFP din lichidul amniotic au o foarte mare sensibilitate, şi pot sugera risc de malformații fetale.
Amniocenteza este considerată o procedură destul de sigură, dar există câteva cazuri în care pot apărea complicații. În 1 din 200 de amniocenteze, poate apărea avortul spotan, dar procentul este încă destul de mic. Deoarece se desfăşoară în condiții sterile, foarte rar pot apărea infecții care să ducă la pierderea sarcinii.
Durata anunțării rezultatelor variază de la un laborator la altul, în medie cam 2 săptămâni. Dacă rezultatele sugerează că există o problemă cu bebelul, trebuie discutat în continuare cu medicul ginecolog şi cu un doctor specialist în genetică. Ei vor sfătui viitoarea mămică să facă ce este mai bine pentru ea şi micuț.

You may also like

2 comentarii

    1. Deși amniocenteza este precisă în identificarea anumitor nereguli genetice, cum ar fi sindromul Down, nu poate identifica toate defectele din naștere. De exemplu, nu poate detecta un defect al inimii. Un rezultat pozitiv poate să vă scape de anxietate, dar nu poate să garanteze 100% că veți avea un copil sănătos, fără niciun fel de defect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *